Ieşirea de toamnă a adulţilor din Centrul nostru Local are deja o vechime de 3-4 ani. E o ocazie bună pentru noi să întregim gaşca, să mergem la munte fără să avem grija unui program pentru cei mai mici şi să punem la cale planul de acţiune pentru iarnă, că doar vine UP-ul, Lumina Păcii de la Betleem, Crăciunul, zăpadă, vacanţă 🙂
Am ales să mergem la Crăciuneasa anul ăsta, ca să mai schimbăm decorul, şi bine-am făcut. Perioada: 22-24 octombrie, se anunţa vreme faină deşi cu temperaturi scăzute, dar fără ploaie aşa că planul de o tură pe Cindrel suna din ce în ce mai bine. Drumul spre cabană nu e unul chiar uşor pentru maşini aşa mai de oraş, dar cu şoferi îndemânatici se ajunge fără mari probleme. La un moment dat, oamenii locului aveau pregătit pentru noi un ditamai ring de dans, cu nămol proaspăt, numai bun pentru un dans al maşinilor şi o probă de rezistenţă pentru pasageri.
La cabana, căldurică…şi noi flămânzi, aşa că după o inspecţie generală a locului ne-am pus pe mâncat. Seara au mai venit 2 maşini, cu cei care au fost mai muncitori şi trupa era aproape întregită. Cu stomacul plin, am început să gândim tura de a doua zi. Bogdan cu “de aici până la Cindrel…câţiva km” ne dădea curaj. Problema a fost când a venit cineva de la cabană să ne spună ca de acolo până la iezere se fac vreo 6-7 ore, fără să mai urci pe vârf.
Well…cercetaşul e gata oricând, şi noi dornici să ne mişcăm şi să vedem ceva frumos ne-am pus în gând ca dimineaţă să ne trezim la 7 ca să plecăm la 8 şi să reuşim să facem măcar Iezerele Cindrelului. Cu planul pentru a doua zi făcut, ne-am pus pe citit (defapt n-am citit decât o pagină că în restul timpului râdeam de restu lumii), de jucat Poker, de învăţat cum se revolvă cubul Rubik, să cântăm… ce mai, o adevărată seară cu gaşca la cabană.
Sâmbătă dimineaţa toată lumea sus (mai putin trupa venită mai tarziu vineri seara). Am mâncat repede ceva, bagaju şi la drum. Era îngheţat cam tot şi soarele nu prea vroia să se arate. Marcaj nu prea…aşa că harta şi “intuiţia feminină”. După vreo oră de mers alert ne întâlnim noi cu o maşină de lemne care mergea sus spre Cindrel ca să încarce. Domnul avocat a negociat repede să ne ia şi pe noi, şi am scutit astfel vreo 2 ore de mers.
Mai sus am dat şi de zăpadă şi de nişte locuri tare faine. Am reuşit să vedem Iezerul mare, să urcăm pe Cindrel şi apoi să coborâm la Iezerul Mic. Toate bune şi frumoase până acum, dar de aici încolo aveam de traversat o zonă cu mulţi jnepeni mari şi deşi care păreau să nu se mai termine. Am reuşit să trecem prin jnepeni fără să pierdem pe nime şi în final am ajuns înapoi la cabană, cu o oră mai devreme decât am preconizat şi mulţumiţi de aventurile noastre pe Cindrel. La cabană, bucătarii Caba, Cipri, Marius, Raluca, Ioana preparau gulaş. Am pus repede şi de un ceai să ne încălzim. Cât timp am fost noi plecaţi gaşca veselă de la cabană l-a recuperat pe Andrei şi au vizitat bradul de 500 de ani.
Seara s-a lăsat cu o cântare la foc, cu poveşti din tură, cu cântece vechi şi cu mâncare bună.
Duminică, împachetarea şi spre casă…cu un scurt popas la KFC la Sibiu.