22 februarie

Ziua de 22 februarie este o zi specială pentru cercetaşi, fiind ziua mondială a cercetăşiei. Anul acesta, cum 22 pică luni şi lumea e ba la servici, ba la şcoală am decis să organizăm o ieşire azi, duminică cu o zi înainte. Locul de întâlnire: cinema Dacia la ora 9:30.

Vremea nu a prea ţinut cu noi: azi noapte a plouat şi pentru azi se anunţau precipitaţii mixte. Dar, cercetaşul e gata oricând şi la 9:30 eram 5 oameni (2 temerari, 1 explorator si 2 lideri) la locul stabilit. Am hotărât să mai aşteptăm şi întârziaţii, ba chiar le-am dat şi trezirea unora. Singurul care a mai venit a fost Rareş, însoţit de DioMobil. Eram 6 oameni, inchepeam numai bine intr-o maşină. Planul iniţial era să urcăm pe Mamut, dar cum DioMobilul vroia să iasă la plimbare şi noi eram un pic sătui de Mamut, am hotărât să mergem la Câlnic.

De la Alba la Calnic sunt vreo 43 de km asa ca am ajuns repede. Cum a fost duminică, am crezut că o să fie închis la cetate, dar domnul administrator a fost drăguţ si ne-a deschis, ba mai mult ne-a fost şi ghid şi ne-a dat fiecăruia o vedere. Intrarea pentru studenti şi elevi e de 2.5 lei, iar pentru adulti 5 lei. Cetatea arata frumos, e îngrijită, are un muzeu cu obiecte tradiţionale vechi, o pivniţă cu nişte butoaie imense, un turn al slăninii şi un turn cu clopote care am aflat că sunt trase în fiecare duminică, sau când moare vreun sas. Turnul clopotniţă a fost cel mai solicitant pentru cei cu puţină teamă de înălţime :). Am mai descoperit şi ceva tunele, ştiute doar de către nobil, prin care ajungea dintr-o încăpere în alta. La plecare, domnul administrator ne-a mai sugerat ceva locuri de vizitat pe la Săsciori şi ne-a indicat drumul cel mai bun ca să ajungem acolo.

La Săsciori, am aflat că muzeul era defapt într-o casă şi am decis să nu deranjăm. Drumul de la Câlnic la Săsciori e un drum superb pentru o tură cu bicicletele: asfalt, pădure, pante mici şi linişte. Era aproape de ora 12 şi ne-a răzbit foamea. Cum planul iniţial era să mergem pe Mamut să facem un foc şi să frigem ceva, am hotărât să căutăm un loc unde putem face foc. Am ajuns pe la Răchita, chiar la intrare este o pădurice numai bună de un picnic. Am găsit repede un loc bun şi ne-am mobilizat să adunăm lemne pentru foc. Paul a adus niste ingrediente pentru frigărui, Cristi avea nişte slănină, noi restu am mancat mâncare de la pachet. Am mai copt şi 2-3 mere, iar ca desert am pus fiecare câte o ciocolată, prăjitură sau alte dulciuri, cu lumânări şi am urat “La mulţi ani!” tuturor cercetaşilor.

Ni s-a făcut dor de loialul DioMobil aşa că ne-am întors după vreo 2 ore la maşină şi am pornit spre casă, mulţumiţi de isprava noastră şi cu multe amintiri plăcute.

Poze din ieşirea noatră puteţi vedea de la Nico şi de la Paul.

Sfaturi utile:

• nu plecaţi la drum înainte să verificaţi cât combustibil aveţi în rezervor
• folosiţi iarbă uscată ca iască pentru foc
• la plecare, asiguraţi-vă că aţi stins focul