Campul Zacuscarilor – Retezat 2016

Într-o noapte de vineri, 11 martie temerarii din unitatea Zacuscarii au avut fiecare câte un vis: Aslan, leul din Narnia le-a apărut în vis și le-a spus că Regina de Gheață a furat zăpada și o ține doar pentru ea, într-un castel din Munții Retezat România. Temerarii vor trebui să găsească zăpada și să o elibereze.


La aflarea veștii, de dimineață ne-am strâns 20 de temerari, însoțiți de 5 lideri, gata să plecăm în misiunea de a salva zăpada. Aslan a lăsat pentru fiecare câte un obiect magic, să ne fie de folos în situații de primejdie: o sticluță cu o licoare dulce care astâmpără setea cu doar o picătură, o oglindă specială pe care o putem folosi ca portal pentru comunicare cu lumea reală, mici piese de lego care odată clădite într-o jucărie, se transformă în obiectul real, un jurnal în care se notează toate indiciile și multe altele.

P3115682_largeVineri pe la prânz am ajuns la cabana Cascada unde aveam să ne găsim culcușul până la îndeplinirea misiunii. Am pornit repede să explorăm împrejurimile și să găsim cât mai multe indicii despre unde ar putea fi castelul reginei. Am ajuns la un loc numit “Cascada Lolaia” unde râul, călător prin ținutul Retezatului ne-a adus primele vești: Regina se ascunde la Cabana Pietrele.

Ne-am întors la cabană să ne pregătim planul pentru a doua zi. Ne-am exersat mintea prin tot felul de jocuri logice și strategice, am învățat noduri și am construit adăposturi în miniatură, ca atunci când va fi cazul să fim pregătiți să ne facem un adăpost repede și pentru a ține spionii reginei departe de noi, am cântat până seara târziu cântece la chitară.P3115749_large

A doua zi de dimineață devreme, cu pachețelele cu merinde pregătite de drum și cu obiectele magice primite de la Aslan, am pornit hotărâți să eliberăm zăpada. Pe drum am încercat să ne folosim de obiectele magice să ne ușurăm urcușul sau să găsim indicii. După aproximativ 1 oră de mers au început să apară primele urme lăsate de zăpadă când a fost răpită și nu după mult timp am ajuns la Pietrele. Regina și ai ei aliați au fugit când ne-au văzut cât de hotărâți suntem, iar în locul castelului de gheață a apărut un han, unde hangița ne aștepta cu ceai cald, semn de mulțumire că am ajutat la restabilirea ordinii în ținut. Doamna “Zăpadă” ne-a convins să mai urcăm puțin până la cabana Gențiana și ne-a promis că va fi alături de noi pe drum. N-am putut refuza, așa că ne-am continuat urcușul pe munte. Brazii ninși, animăluțe și păsări jucăușe, cascade și izvoare ne-au fost alături până la Gențiana, iar pe drum, Zăpada ne-a ajutat să primim în familia cercetașilor 2 tinere lidere: Ramona și Loredana. La Gențiana am întâlnit o echipă de salvamontiști care erau pregătiți să ajute orice turist aflat în primejdie pe munte. N-am zăbovit prea mult aici, pentru că nu vroiam să ne prindă noaptea pe drum. Am lăsat zăpada sus pe munte și noi ne-am întors fericiți la cabană. Spre seară, Robi, Dumi, Ene și Mihai au făcut și-au depus și ei promisiunea de cercetaș și ne-am întins cu cântecele și poveștile până seara târziu.

Duminică trebuia să găsim o modalitate să ne întoarcem acasă. Am încercat să ne facem un adăpost în speranța că ne întoarcem direct în camerele noastre – n-a mers. Am încercat să găsim cuvinte magice care să ne teleporteze acasă – n-a mers nici asta. În final ne-am amintit de piesele de lego și am construit o mașinuță – nu mare ne-a fost mirarea când mașinuța noastră de jucărie s-a transformat într-un ditamai autocarul. Ne-am pus rucsacii în mașină și am pornit spre casă, mulțumiți că iarna viitoare o să avem zăpadă la noi acasă (dacă nu o răpește cineva din nou 😉 )

P3125999_largePoveste de jurnal Dumitru Alexandru:

Am intrat pe Calea Lupilor și pe drum, într-o baltă, erau 4 grupuri de ouă de broască (mormoloci în gelatină). Pe drum înainte am ajuns la o intersecție: un drum ducea spre Cabana Pietrele (bănuim noi că acolo ar fi castelul vrăjitoarei) și un drum spre Cascada Lolaia.
Am ajuns la Cascada Lolaia și am ascultat povestea apei fermecate de Aslan. Cascada ne-a șoptit că în apropiere de cabană este un deal cu ghiocei unde o să ne putem întâlni cu Aslan și ne-a spus cam pe unde ar fi castelul reginei. Continuându-ne drumul am dat peste un pod împânzit de capcane ale vrăjitoarei, dar le-am evitat. Erau 4 gropi ale abisului.
Pe drum înapoi spre cabană, am început să cântăm tot felul de cântece, în speranța ca așa o să fim protejați de aliații vrăjitoarei. Am ajuns la tărâmul lui Aslan, unde ieșiseră ghioceii și brândușele. Vrăjitoarea a trimis 8 lupi să ne ia urma, dar aceștia, odată intrați în tărâmul magic s-au transformat în niște cățeluși drăguți. Ghioceii ne-au dat voie să luăm fiecare câte un ghiocel care să ne apere la nevoie.
A doua zi, am pornit spre castelul Reginei de Gheață. Micile viețuitoare din pădure ne-au ajutat și au marcat drumul bun cu marcajul “Bandă Albastră.” Nu după mult timp am dat de prima urmă de zăpadă, semn că mergem pe drumul bun. Ne-am continuat traseul, fiind foarte atenți, pentru că eram tot mai aproape de castelul Vrăjitoarei și pericolele ne pândeau la orice pas. La cabana Pietrele am aflat ca Regina a plecat, au speriat-o niște copii cu puterea prieteniei lor, iar zăpada a fost salvată, să vină și la anul pe la noi. Aslan ne-a mulțumit și ne-a oferit câte un ceai să ne mai încălzim.
De la cabana Pietrele, ne-am îndreptat spre cabana Gențiana. Zăpada ne-a fost alături prin pădure și am văzut niște peisaje foarte frumoase. La întoarcere, am plantat un măr magic, din care va crește un pom mare și trainic, cu ajutorul căruia va putea fi menținută armonia în Narnia.

Acest articol este în categoria Noutăți, Temerari și are tag-urile , , , , , . Bookmark aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *