Campul pentru parinti de lupisori

Se spune ca prima dată e mai greu. Asta am experimentat în weekendul ce a trecut organizând un camp dedicat părinților de lupișori. Nu știam la ce să ne așteptăm exact dat fiind faptul că urmau să vină atât părinți care mai cochetaseră cu cercetășia, cât și părinți care știau de cercetași doar din poveștile copiilor. Astfel că, vineri, ne-am luat inima-n dinți și am pornit împreună spre Lunca Meteșului, care urma să fie casa noastră pentru câteva zile. P6070595_large

Proba ridicării corturilor nu ne-a pus mari probleme, depășindu-ne și noi limitele, căci uitasem cât de întunecată poate fi noaptea pe valea Meteșului. Seara de vineri am dedicat-o socializării și focului de tabără condimentat cu glume, amintiri de / din tinerețe și slănină friptă.

Sâmbătă, după multe negocieri cu privire la ora trezirii, am început activitățile de camp printr-un hike până pe Platoul Ciumărna. Am plecat voioși și plini de energie, tindem să credem că părinții nu chiar știau ce-i așteaptă, însă, așa cum au spus-o chiar ei, și-au întrecut așteptările. Am avut parte de o vreme extraordinară, de peisaje care îți furau privirea, de mult noroi pe care l-am cărat voinicește pe bocanci, de puțini stropi de ploaie, de ciobani bine voitori și dornici de socializare. Ajunși pe Ciumărna, părinții au avut o mică surpriză, primind ca sarcină să se împartă pe patrule, să-și găsească nume și strigăt de patrulă, urmând ca toată ziua de sâmbătă să participe la activități în acest fel. A doua parte a zilei, după întoarcerea din hike, a fost rezervată pregătirii cinei. Astfel că, împărțiți pe patrule, părinții s-au întrecut în prepararea de mâncăruri à la ”Masterchef”. Distracția s-a încheiat târziu în noapte, după multe cântece acompaniate de chitariștii noștri, Mogo și Ciapci. DSC_0314_large

Duminică a fost ultima zi de ”camp”, așa că am marcat-o cum se cuvine prin scrierea de scrisorele cu amintirile de camp. Părinții au fost foarte drăguți și au scris lucruri care pe noi ne-au înduioșat puțin și care ne fac să credem că încă putem să schimbăm în bine lumea în care trăim.

Vă lăsăm și pe voi în rândurile care urmează să vă bucurați alături de noi citind câteva pasaje din scrisorelele părinților.

”Vă mulțumim că ne-ați oferit posibilitatea de a ieși împreună cu voi, de a vedea și de a înțelege mai bine ce fac copiii noștri când sunt la cercetași. O să avem ocazia să le povestim și noi lor cum a fost în camp, așa cum o fac și ei când se întorc și ne povestesc entuziasmați cum a fost și ce au făcut. A fost o experiență plăcută….”

”Am cunoscut oameni cu care împărtășim aceleași valori…”

”Ce bine că există, încă, lucruri frumoase și oameni frumoși. Când am aflat că va fi un camp pentru părinți nu am ezitat nicio secundă. Chiar dacă nu știam când, cum, unde și cu cine, am fost încrezătoare că va fi ceva minunat și nu m-am înșelat deloc.”

”Nu cedați presiunilor, nu vă abateți de la drumul vostru!” ”Dexteritatea și ușurința cu care reușesc să transforme un teren pustiu într-unul atât de primitor, încât și cele două drapele par mai falnice în încercarea lor de a transmite că aici lucrurile nu sunt ca în altă parte”

”Faptul că s-a terminat, trăind același sentiment ca la finalul clasei a XII-a, când ști că ceva frumos și irepetabil a luat sfârșit”

”Este uimitor cum o mână de oameni inimoși au reușit să adune un grup de părinți, care până acum nu ne cunoșteam decât din vedere și să creeze un eveniment deosebit … Astăzi am convingerea că ceea ce învață băiatul meu la cercetași îi va fi benefic”

”În aceste zile mi-am amintit faptul că este important să simți că trăiești, să nu uiți să fi copil și de ce nu să cânți (așa cum ști), să râzi, să te lipsești de tehnologie, să depeni amintiri, să împărtășești impresii….”

”Totul a fost atât de intens, încât nu știu când au trecut aceste zile….”

Acest articol este în categoria Lupişori, Noutăți și are tag-urile , , , . Bookmark aici.

2 Responses to Campul pentru parinti de lupisori

  1. MARMUREANU TRAIAN says:

    Buna ziua! Salutari de la Bucuresti!
    Din septembrie 2015 am inscris-o pe fiica mea, la un Centru Local Cercetasii Romaniei din Bucuresti, la ramura lupisori. Usor, usor am inceput sa descoperim plusurile si minusurile acestei activitati. Din moment ce va scriu, e clar, ca orice minusuri sau elemente neplacute ar aparea, acestea au pana la urma o rezolvare. Dar tocmai aceste probleme aparute in activitate m-au motivat sa fiu mai atent la ceea ce se intampla in cadrul organizatiei. Am participat in calitate de voluntar, ca lider insotitor in doua campuri, unul local si altul jubiliar la Adjudeni. La diferitele ateliere la care am participat nimeni nu ne-a oferit o bibliografie si nu ne-a facut , in mod clar, sa intelegem cum se formeaza un cercetas ca lider, si prin ce stagii de formare trebuie sa treaca. Lucrurile au fost amestecate, astfel incat nu stiu care este punctul A de la care se pleaca. Sunt la o rascruce, daca sa ma implic sau nu, si eu, in aceasta organizatie. M-am bucurat cand am vazut ce ati reusit sa faceti vara aceasta, sa aveti atat participare in camp local, national dar si international si sa faceti si un camp pentru parinti in 2014. Acolo unde am activat toate aceste activitati au fost un secret pentru noi parintii. Am mai observat un lucru si asta este probabil marea lipsa pe care o avem noi cei de la campie – distanta mare fata de anumite obiective turistice, fata de munte.
    As dori sa aflu cati voluntari adulti ati reusit sa atrageti in camp, si cum? Cum ati reusit sa strangeti reziduurile (din camp) si unde le-ati depozitat? De unde ati avut apa de baut? Dar de gatit? Cum ati filtrat apa reziduala? Am auzit ca ati inovat un sistem de filtrare prin pamant. Ce detergenti ati folosit? Ce tip de corturi aveti? Care a fost lista alimentelor si care a fost meniul? Ce sistem de iluminat pe timpul noptii ati utilizat? Aveti alimentare prin celule fotovoltaice? Ce recomandari aveti pentru organizarea corecta si sigura a campurilor de lupisori? Va multumesc.

    • Andrei Avram says:

      Activitatea de voluntar adult / lider este, într-adevăr o provocare 🙂 – de multe ori liderii sunt așa de implicați în acțiunile pe care le organizează și le sunt așa de firești, încât uită să le explice unora care sunt nou-veniți.

      Vă mulțumim că sunteți unul din părinții interesați de care este, în fapt, sistemul educațional cercetășesc; pentru a nu lungi un răspuns aici, vă voi trimite pe email răspunsul la câteva din întrebările dumeavoastră.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *